Cercetări arheologice la Ditrău

Anunţ – Concurs de proiecte de management pentru Muzeul „Tarisznyás Márton” din municipiul Gheorgheni
Arată tot

Cercetări arheologice la Ditrău

În acest an Muzeul ”Tarisznyás Márton” cu ajutorul Muzeului Național Secuiesc și cu sprijinul Consiliului Județean Harghita a efectuat o cercetare arheologică în intravilanul comunei Ditrău, care a urmărit localizarea și definirea unui posibil sit arheologic. Cercetarea este justificată prin faptul că până acum nu au avut loc cercetări arheologice în Ditrău, în afară de situl arheologic de la Culmea Tasoc nu este identificat nici un sit arheologic. Am ales zona cunoscută sub denumirea de ”Școala de la podul de piatră” pentru că am avut la dispoziție o serie de date care ne-au sugerat că o fază mai veche a așezării merită căutată înre părâurile Martonca și cea a Ditrăului. Izvoarele scrise, primele hărți militare, datele istoriografiei locale precum și însemnările lui Márton Tarisznyás, omonimul muzeului propun să fi fost aici centrul unei subunități al așezării, numită ”szeg”, și anume cea dinsre deal, numită ”Felszeg” (din epoca principatului cunoscut și sub denumirea de zecetul de sus, magh. ”Felsőtízes”). Este o caracteristică a satelor din vechiul Ținut Secuiesc așezarea în astfel de subunități, care înseamnă unități ale așezărilor formate din grupe de case distincte, care alcătuiesc totuși un singur sat, așa cum a arătat în cazul Ciucului arheologul István Botár.

Pe parcursul cercetărilor arheologice curente am deschis patru secțiuni pe terenul unității de învățământ Grădinița ”Eszterlánc”, cunoscut sub denumirea ”Școala de la podul de piatră”, însă din acestea în afară de ceva material arheologic databil în secolul 20, aproape că nu a ieșit nimic, singura excepție fiind reprezentată de un fragment de silex din preistorie, aflată în poziție secundară. În secțiunea deschisă pe malul sudic al părâului Martonca a apărut un mic complex arheologic: pereți laturali formați din pietre nelegate între ele, împreună cu fragmente ceramice și de cahle databile în secolul 18. Pe harta iozefină al Marelui Principat al Transilvaniei în această zonă funcționa o moară de apă. Am mai deschis două secțiuni și pe dealul aflat vizavi, pe un teren aflat în proprietatea bisericii, pentru a verifica posibilitatea existenței unui cimitir, aceste secțiuni s-au dovedit însă a fi lipsite de orice context arheologic. Totuși pare a semnala existența unei capele din epoca principatului omonimul dealul Capelei aflat în primul zecet din ”Felszeg”, astăzi fiind zonă construită, care apare și printre datele topografice culese de Géza Vámszer. Pe parcursul cercetărilor noastre de suprafață din păcate locul acestuia nu a putut fi identificată, iar deschiderea mai multor secțiuni nu a fost posibilă. Poate în viitor vom avea posibilitatea de a întreprinde cercetări care vizează identificarea și excavarea acestei vechi capele în cadrul unei noi cercetări arheologice.